Campionatul Mondial de Fotbal Franta 1998

Dupa finala sterila din 1994 si un turneu care nu a reusit sa capteze atentia, Franta 1998 a venit ca o gura de oxigen proaspat, oferind entuziasm, pasiune, drama si controversa. Competitia a adunat 32 echipe, mai multe ca oricand, si asta a insemnat nu doar mai multe meciuri, ci si mai multe echipe din Africa, Asia si alte regiuni nou aparute pe harta fotbalului de elita. Printre tarile care si-au facut debutul la turneul final s-au numarat: Japonia, Jamaica, Africa de Sud si Croatia, aceasta din urma reusind sa elimine pe parcurs Romania la fel cum o facuse o alta debutanta, Irlanda, in 1990. S-a introdus de asemenea golul de aur, trei puncte la victorie fiind deja introduse de la Campionatul Mondial din Statele Unite… aceste doua aspecte au dus la un fotbal mai ofensiv fata de ultimele doua editii.

Gazdele si-au facut intrarea in turneu sub presiunea multor voci care spuneau ca sunt lipsiti de marcatori. Dar condusi fabulos de Zinedine Zidane, golurile nu au parut sa fie o problema, cel putin in faza grupei, unde au executat Africa de Sud, 3-0, Arabia Saudita, 4-1, si Danemarca, 2-1.

Scotia a respectat o alta traditie, dand echipelor bune o riposta demna si ofilindu-se in fata echipelor modeste. O infrangere stransa cu Brazilia, 2-1 printr-un autogol al lui Tommy Boid, a fost urmata de un egal cu Norvegia si o infrangere cu 3-0 in fata “puternicei” echipe a Marocului!

Anglia a trecut de faza grupei cu o victorie impotriva Tunisiei, 2-0, o infrangere logica, normala, in fata Romaniei si o victorie in fata Columbiei, cu 2-0. In celalalte grupe, marile puteri au trecut de prima faza a grupelor nevatamate . De fapt, FIFA a facut din prima faza a turneului o intrecere de marketing si de incalzire a echipelor mari. Totusi, intotdeauna mai exista si cate o surpriza placuta pentru unii si neplacuta pentru altii. Spania a fost surpriza la acest turneu: dupa o infrangere cu Nigeria ( 3-2 !) a urmat un egal cu Paraguay, 0-0, si un efort disperat, facut degeaba, in ultimul meci cu Bulgaria, 6-1, care insa nu a fost de ajuns.

In a doua faza, Brazilia si Danemarca au fost impresionante: victorii cu acelasi scor, 4-1, una impotriva statului Chile, a doua impotriva Nigeriei. Italia si Croatia s-au strecurat, 1-0 cu Romania, respectiv Norvegia, iar Franta lui Laurent Blanc a marcat primul gol de aur la un turneu final, scapand astfel de loviturile de departajare, unde, mie, portarul Paraguayului imi inspira mai multa incredere.

Meciul optimilor insa a fost de departe Anglia-Argentina. Prima repriza a fost pur si simplu minunata, Batistura marcand pentru argentinieni, Alan Shearer a adus egalitatea, pentru ca Michel Owen sa-i puna in avantaj pe englezi, inainte ca Zanetti sa faca 2-2 inainte de pauza. In a doua repriza nu s-a mai marcat, dar a fost mult dramatism. David Beckam reactioneaza prosteste la un fault dur al lui Simeone si vede rosu in fata ochilor, lasand Anglia inca 60 de minute in 10 jucatori. Pana la loviturile de departajare care vor da castig de cauza sud-americanilor, englezii au mai avut un gol anulat si, poate, un penalty refuzat.

Cupa Mondiala a continuat si fara Anglia, iar poate cel mai frumos meci al sferturilor a fost Danemarca-Brazilia, 2-3. Europenii au invinsi greu datorita golului superb a lui Rivaldo, dar si datorita barelor care au salvat Brazilia in trei randuri; nu mai vorbesc despre mingile scoase de pe linia portii.

In alt duel Europa vs Sud-America, Olanda si Argentina au marcat repede si s-au inchis. Eliminarea lui Ortega a influentat pana la urma rezultatul final, Denis Bergkamp marcand golul izbavitor in minutul ’89. Croatia a realizat surpriza, violand Germania cu un scurt 3-0, iar Italia si Franta puteau sa joace trei zile ca tot nu marcau in meciul direct. La penaltyurile de departajare Luigi di Biaggio a lovit transversala si Franta s-a calificat mai departe…

Prima semifinala a opus tara gazda si surpriza competitiei Croatia. Suker a deschis scorul si meciul mergea spre o victorie croata… dar, echipa ,,fara marcatori” a fost salvata de fundasul  Lilian Thuram, care va marca in aceasta semifinala unicele sale doua goluri la nationala, egaland intai si marcand apoi inca o data, pentru a duce Franta in finala. Astfel, in doua meciuri eliminatorii, fundasii Frantei si-au facut mai mult decat datoria.
In cealalalta semifinala dramatismul a fost la el acasa. Ronaldo a marcat devreme pentru Brazilia dar Kluivert a marcat golul egalizator pentru a duce meciul in prelungiri, unde nimic nu s-a mai intamplat, iar la penaltyuri Brazilia a mers mai departe, cu 4-2.

Finala de vis se juca intre campionii mondiali si gazdele competitiei, Ronaldo contra Zizou, stil versus substanta… Ce putea sa mearga prost?

FINALA: FRANTA – BRAZILIA, 3-0, 12 IULIE, PARIS
STADION: STADE DE FRANCE; SPECTATORI: 75 000.

Legenda meciului va arata scorul, marcatorii si faptul ca francezul Desailly a vazut rosu in fata ochilor pentru un al doilea galben la o intrare urata impotriva lui Cafu; ceea ce nu s-a vazut a fost criza avuta in dimineata finalei de atacantul brazilian Ronaldo. Mario Zagalo, la prima strigare, nu l-a inclus pe foaia de start, dar, dupa ce medicii si-au dat acceptul, l-a introdus pe teren dar a fost sters. Zinedin Zidane a condus insa orchestra magistral, jocul Frantei fiind perfect. Zizou a marcat de doua ori din faza fixa, si cu capul si cu cap. Iar Petit a inchis orice dezbatere despre castigatoarea finalei. Astfel, tara care a inventat aceasta Cupa Mondiala, a castigat-o in sfarsit.

Cum s-au aliniat echipele?

BRAZILIA: ANTRENOR: MARIO ZAGALO

…………………………….TAFFAREL…………………………………….
..CAFU……….ALDAIR…JUNIOR BAIANO..ROBERTO CARLOS …
…RIVALDO….DUNGA……….CESAR SAMPAIO…..LEONARDO….
…………………BEBETO ……………………RONALDO……………….

Brazila a jucat in aceasta finala un 4-4-2, destul de defensiv spun eu, dar mobil. Astfel, cu doi inchizatori clasici ( Dunga mai stia cu varza), dar si cu doi fundasi de banda extrem de tehnici, extrem de ofensivi, ei asigurau benzile terenului pe ambele faze… De fapt, sistemul era un 4-2-2-2, in care Leonardo si Rivaldo erau mai degraba mijlocasi ofensivi, iar dintre cei doi atacanti nici unul nu era varf impins, celor doi placandu-le sa vina cu fata .

FRANTA: ANTRENOR: AIME JACQUET

…………………………….BARTHEZ …………………….
..THURAM……DESAILLY………..LEBOEUF…..LIZARAZU…
……KARAMBEU………….DESCHAMP………..PETIT……….
…………………………ZINEDIN ZIDANE…………………………
……………DJORKAEFF…………….GUIVARC’H ………………

FRANTA JUCA TOT UN 4-4-2, DAR ALTFEL DISTRIBUIT PE TEREN. ASTFEL, FUNDASII DE BANDA AVEAU ACEEASI DISPONIBILITATE LA EFORT CA FUNDASII BRAZILIENI SI SARCINI IDENTICE: SA ACOPERE, SA ASIGURE BANDA, SA FACA AMBELE FAZE EXACT.  LA MIJLOCUL TERENULUI, PETIT SI KARAMBEU STATEAU MAI IN BANDA, CHIAR DACA NU JUCAU CU PICIORUL PE TUSA… DESCHAMPS ASIGURA SPATELE, FIIND UN EXCELENT INCHIZATOR, IAR ZIZOU JUCAND DE MIJLOCAS OFENSIV.
DINTRE ATACANTI, UNUL ERA MAI JOS, JUCAND MAI LANGA ZIZOU,  DJORKAEFF… AVAND SI MULTA INVENTIVITATE, IAR ALTUL FIIND VARF IMPINS. LA UN MOMENT DAT, AIME L-A SCOS PE DJORKAEFF SI L-A INTRODUS PE VIERA, CA SA INCHIDA JOCUL PERFECT.

FRANTA A CASTIGAT ACEASTA FINALA CLAR, LA ORCE CAPITOL.

GOLGETERUL COMPETITIEI : DAVON SUKER, 6 GOLURI;
CEL MAI RAPID GOL:  SECUNDA 53, CELSO AYALA, PARAGUAY –NIGERIA.
GOLURI: 171; MEDIA: 2,67 PE MECI

Ti-a placut acest articol? Citeste si alte materiale scrise de motanu despre Real Madrid pe site-ul www.FootballClub.ro!